Lecturile lunilor Iulie - Septembrie

Am creat această rubrică cu scopul de a scrie despre toate cărțile pe care le citesc, fără a se vrea a fi vreo analiză literară și nici măcar o recenzie, ci doar o scurtă impresie personală, fără a dezvălui mai mult decât e cazul din subiect - nu mai mult decât o fac cei de la editură sau poate nici măcar atât, așa că nu veți găsi aici „spoilere”.

Am citit în ultimele trei luni cam cât citesc de obicei într-o singură lună, iar partea ciudată e că în fiecare an se repetă povestea - iulie și august sunt lunile în care citesc cel mai puțin. Nu știu dacă sunt vinovate neapărat călătoriile mai frecvente sau e doar o coincidență, dar e cel puțin al treilea an (doar de atâta timp am evidență pe Goodreads) când se întâmplă asta. În septembrie am citit mult mai mult, dar doar din două cărți, una fiind foarte lungă și mai greoaie, cred că bănuiți și care din poza următoare. Orcum calitatea unora dintre lecturi a compensat cantitatea mică...


Jurnalul Annei Frank

Știam în linii mari povestea Annei și cum s-a sfârșit, cred că știe toată lumea, dar tot a fost interesant și pe alocuri emoționant să-i citesc gândurile din timpul perioadei cât a stat ascunsă în casa din Amsterdam, împreună cu familia ei și alți evrei, izolați pentru o perioadă destul de lungă. M-a impresionat evoluția acesteia, se observă pe parcurs că devenea tot mai matură, iar la final n-am putut să mă gândesc decât la ironia situației în privința dorinței acesteia de a deveni o scriitoare cunoscută - nu cred că-și imagina că va ajunge cunoscută în modul ăsta. E o lectură simplă și tulburătoare totodată. N-am pus la îndoială verdicitatea acestei cărți, s-au făcut destule verificări în sensul ăsta.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< și o recomand pentru o perspectivă diferită asupra Holocaustului.


Zuleiha deschide ochii, de Guzel Iahina

Extraordinară carte, am recunoscut stilul dur și realist întâlnit la clasicii ruși, deși cu un fir narativ mai ușor de urmărit și cu mai puțină filosofie, însă per total Guzela a construit o poveste foarte bună, în care a îmbinat excelent realitatea cu ficțiunea. Autoarea s-a inspirat chiar din povestea de viață a propriei bunici, care a fost deportată în Siberia, unde a trăit pentru 16 ani. Apoi și-a completat cunoștiințele din acea perioadă de istorie a Uniunii Sovietice din multiple surse, dar în carte n-a relatat povestea cuiva, și-a creat propriile personaje și simboluri.

E o lectură interesantă din foarte multe puncte de vedere, inclusiv pentru partea istorică, dar mai ales pentru Zuleiha care apare ca un simbol al emancipării femeii, care trece de la slugă pentru bărbat și soacră la a fi prizonieră, ca pe parcurs să-și câștige o anumită libertate, cu posibilitatea de a lua singură decizii. Ceea ce părea a fi o tragedie s-a dovedit a fi un început pentru o viață mai bună. Sunt prea multe de spus, iar multor părți din poveste le poate da diferite înțelesuri fiecare cititor... și exact asta a și vrut autoarea, chiar ea a spus-o într-un interviu.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - o recomand dintr-un milion de motive, cu atenționarea că nu e cea mai ușoară lectură, dar pentru mine a fost una dintre cele mai bune de anul ăsta.


Romeo și Julieta, de Wiliam Shakespeare

Ce aș mai putea spune despre cea mai cunoscută poveste de dragoste din lume? Ceva tot pot spune - n-are același farmec citită cum are jucată la teatru. A fost totuși plăcută ca lectură de o seară, chiar dacă n-o să ajung niciodată să-i simpatizez pe protagoniștii teribiliști, sub orice formă mi-ar fi prezentată povestea asta. Da, dați cu pietre dacă vreți, dar Romeo și Julieta nu se numără printre personajele mele preferate, îi văd mai mult ca pe niște unelte pentru a demonstra cât rău poate face conflictul dintre două familii.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< în caz că totuși v-ar plăcea s-o aveți în bibliotecă.


Ultimul tren spre Istanbul, de Ayșe Kulin

M-a tentat subiectul de la care pornește povestea, poziția și situația Turciei în al Doilea Război Mondial, apoi toată povestea cu trenul care să-i aducă pe evrei înapoi în țara lor, pe teritoriu sigur, dar... nu m-a impresionat modul în care a fost scrisă, dramele de familie mi s-au părut tipice și plictisitoare, câteva personaje nici nu le-am crezut măcar, de simpatizat nici nu mai zic. Poate nu e chiar o carte proastă, dar nici extraordinară nu mi s-a părut, pur și simplu nu m-a convins și nu m-a atins. Nici nu-mi pare neapărat rău că am citit-o, măcar mi-a dat temă de „săpat” pentru unele informații.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - în caz că totuși vă tentează, am văzut alți cititori mai impresionați de ea decât mine, depinde și ce așteptări are fiecare de la lectură.


Anna Karenina, de Lev Tolstoi

Cred că e cartea mea preferată dintre cele citite anul ăsta și am citit deja multe cărți foarte bune. Să mă rezum doar la constatarea asta? E cam greu să spun mai multe și totuși să încerc să mă încadrez în doar câteva rânduri. E o poveste foarte lungă și complexă, prin care Tolstoi nu doar că istorisește evoluția unei pasiuni adultere și a modului în care gelozia obsesivă poate evolua până la autodistrugere, dar în paralel ne arată prin multiple personaje tot ce e putred în societate, în special în înalta societate - superficialitatea și ipocrizia sunt doar două caracteristici des întâlnite. Totul se desfășoară într-o altă epocă, dar... s-au schimbat oare prea multe? Poate doar ambalajul.

Nu am fost lipsită pe parcursul lecturii nici de plăcerea filozofiilor, a analizelor politice, a căutărilor interioare ale personajelor și a multor altor „delicii” asemenea. Nu mi s-a părut un roman trist neapărat, nu e poate plăcut să urmărești degradarea umană într-o poveste dar asta e doar o dură realitate. Poate tocmai din motivul ăsta îmi plac tot mai mult autorii ruși - pentru că nu se străduiesc să îndulcească realitatea, ba chiar din contră.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - și totuși aș recomanda să luați alt format, link am lăsat către cea pe care o am eu și e cea mai ieftină, însă din păcate au tăiat câteva bucăți din poveste, era enervat să caut să aflu ce am pierdut și e drept că nu erau tocmai niște părți prea importante, dar aș fi vrut să am direct în carte totul cap-coadă.


Preferatele mele vin chiar în ordinea asta: Anna Karenina, Zuleiha deschide ochii și Jurnalul Annei Frank. Cred că era deja destul de evident din ce am scris. Nici pe celelalte două nu le bag la lecturi proaste... așa că a fost un fel de „puțin și bun” în aceste trei luni. Țineți-mi pumnii să mai am în următoarea perioadă și mult și bun.

Ați citit vreuna dintre cărți? Ce alte titluri bune ați mai descoperit în ultima vreme?

2 comentarii

  1. Nu am citit titlurile mentionate de tine...dar "Ultimul tren catre Istanbul", mi-a atras atentia !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din punctul meu de vedere e cea mai slabă din lista asta :)

      Ștergere