Lecturile lunii - Februarie 2020

Am creat această rubrică cu scopul de a scrie despre toate cărțile pe care le citesc, fără a se vrea a fi vreo analiză literară și nici măcar o recenzie, ci doar o scurtă impresie personală, fără a dezvălui mai mult decât e cazul din subiect - nu mai mult decât o fac cei de la editură sau poate nici măcar atât, așa că nu veți găsi aici „spoilere”.

Acaparată de o lectură extraordinară în prima parte din martie am și uitat că nu apucasem să scriu despre cărțile citite în februarie - puține, dar interesantă fiecare în felul ei. De fapt m-a „zguduit” destul de tare prima carte citită încât următoarele le-am ales mai mult din nostalgie și din dorința de a citi ceva plăcut, care să nu mă solicite foarte mult. Promit că luna asta am dedicat și o să dedic mult mai mult timp lecturii, să mai echilibrez balanța.


Rugăciune pentru Cernobîl, de Svetlana Aleksievici

Amânam de mult timp să citesc cartea asta, în care Svetlana a adunat măturii de la oameni direct afectați de explozia de la Cernobîl, iar când am aflat că multe povești au fost preluate de aici și puse în mini seria celebră de pe HBO mă gândeam că poate n-o să mai am multe de aflat, dat fiind că l-am văzut înainte să citesc cartea. M-am înșelat, fiindcă multe povești n-au fost ecranizate și cele care au fost au alt impact din carte - de exemplu povestea Liudmilei, soția gravidă a pompierului Vasili Ignatenko, n-a fost redată pe ecrane întocmai cum a povestit-o aceasta, s-au pierdut multe detalii (deloc plăcute).

Sunt povești multe și diverse, despre cum au trăit și murit în chinuri groaznice lichidatorii, despre malformațiile cu care s-au născut mulți copii, dar și despre lupta cu morile de vânt a fizicienilor care încercau fără izbândă să convingă autoritățile să dea iod populației, plus multe altele, spuse așa cum le-a trăit și înțeles fiecare. Unele relatări sunt mai dezlânate, mulți n-au înțeles prea bine ce s-a întâmplat nici ani mai târziu...

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - nu e o lectură deloc plăcută, dar o recomand cu ochii închiși dacă vreți să înțelegeți mai bine evenimentul ăsta și mai ales repercursiunile.


Uimitoarele peripeții ale jupânului Antifer, de Jules Verne

Aveam nevoie de o poveste frumoasă, palpitantă, care să mă acapareze... iar ceva de Jules Verne mi s-a părut fix ce-mi doream. Am mai spus-o și cu alte ocazii, poate mulți le consideră povești doar pentru copii, însă eu cred că sunt foarte potrivite și la maturitate, iar cea aici de față chiar e destul de complexă, pornește de la niște evenimente istorice reale și continuă cu o istorisire fantezistă despre căutarea unei comori, care poartă cititorul printr-o mulțime de țări de pe trei continente. Nu insist cu alte descrieri, doar recomand să citiți orice vă pică în mână de autor dacă vreți să vă rupeți de realitate.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< pentru diverse cărți de Jules Verne, fiindcă exact pe asta n-am găsit-o online, poate sunt mai multe șanse prin anticariate.


Kir Ianulea, de I. L. Caragiale

Nu îl mai citisem pe Caragiale de foarte mulți ani, deși a fost unul dintre autorii mei preferați dintre cei studiați la școală, așa că în ciuda stării proaste în care se află cartea asta, am pătrat-o atunci când am dat de ea printre niște cărți vechi și în cele din urmă i-a venit rândul. Sunt povestiri scurte, multe m-au surprins, mi s-au părut foarte dure, aproape macabre... nu sunt tocmai cele mai reprezentative pentru autor și nici nu pot spune că per total mi-a plăcut foarte mult cartea, dar mi-a satisfăcut dorul, așa că în linii mari și-a atins scopul pentru mine. Poate cândva o să recitesc O scrisoare pierdută...

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - într-o altă ediție și sub alt titlu, dar care pare că ar conține aceleași povestiri.


Ați citit vreuna dintre cărți? Voi ce ați mai citit interesant în ultima perioadă?

4 comentarii

  1. Uite, și eu am scris o mică recenzie unei cărți de Verne foarte de curând.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intru să verific despre care e vorba, încă mai sunt câteva pe care n-am apucat să i le citesc.

      Ștergere
  2. despre prima carte stii ce parere am, mie mi-a placut mult mai mult serialul, am sa-l reiau la un moment dat, dar intr-o perioada mai buna, fiindca acum risc ca ma demoralizez.

    foarte interesanta a treia recomandare, habar n-aveam de fateta asta a lui caragiale. la fel, am fost fana in copilarie!

    te-am pupat :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu n-aș putea spune că mi-a plăcut mai mult cartea sau mini seria, cred că nu se exclude una pe alta.
      Nici eu, doar în stilul de scris l-am recunoscut, dacă-mi dădea însă cineva povestirile astea fără să-mi spună cine le-a scris... nu cred că-mi dădeam seama că a fost Caragiale.
      Te pup!

      Ștergere