Brașov în nuanțe de toamnă

De Brașov mă leagă amintiri din copilărie - vagi, dar dragi - și chiar dacă în prezent nu mai e orașul liber și liniștit pe care l-am descoperit prima oară, care m-a făcut la prima vedere s-o întreb pe mama dacă e părăsit, eu fiind obișnuită cu nebunia din capitală, totuși încă rămâne un orășel superb și așa, cu tot cu aglomerația și agitația din centrul istoric, cu hoardele de turiști, români sau străini, cu parcările pline până la refuz și cozi la telecabină. În ciuda oricărui neajuns e un oraș frumos în orice anotimp, care merită descoperit și redescoperit, însă toamna parcă-i șade cel mai bine, explozia de culori a naturii completează perfect orașul în nuanțe pastelate...


Acum un an cam pe vremea asta, într-un weekend cald și însorit de pe final de octombrie, am văzut Brașovul pentru prima oară toamna și i-am redescoperit pe îndelete marea majoritate a atracțiilor, prin care m-am gândit să vă port în postarea de față, că tot o să mai avem parte de cel puțin încă un weekend frumos toamna asta...

Nu puteam să ne începem plimbarea de altundeva decât din Piața Sfatului, „inima orașului”, unde tronează Casa Sfatului, cândva locul unde negustorii își aranjau mărfurile, azi adăpostind Muzeul Județean de Istorie. Piața este înconjurată de case colorate și vegheată de Tâmpa, care m-a impresionat de la prima privire cu nebunia de culori, de nu știam dacă să pozez mai întâi piața sau muntele, dar m-am străduit să le cuprind și împreună. Fiind cazați prin zonă am mai trecut prin piață și seara și a doua zi dimineața și de fiecare dată era un furnicar continuu de oameni, însă e plăcut să stai pe o scară și să mănânci niște găluște cu prune sau un kurtosh în timp ce urmărești agitația din jur... Tot prin piață și împrejurimi se găsesc multe localuri faine, am mâncat foarte bine în zonă.





Chiar alături de piață se află Biserica Neagră, la acel moment era în renovări, dar i-am dat oricum un ocol, bucurându-ne de covorul ruginiu de pe jos și de foșnetul făcut de frunze la fiecare pas - mi-a dat sentimentul unui cadru romantic, iar mirii aflați într-o ședință foto acolo și cuplurile ce zăboveau pe trepte sau se plimbau agale mi-au confirmat această impresie. Clădirea în stil gotic a fost cuprinsă de flăcări într-un incendiu, atunci când turcii au invadat orașul în 1689, aspectul zidurilor înnegrite dând mai apoi numele actual al bisericii.





Am avut câteva tentative fără mare succes de a trage niște cadre drăguțe și cu Strada Sforii, că tot eram cazați în apropierea acesteia, un alt loc celebru din Brașov datorită faptul că e o străduță foarte îngustă, a treia cea mai îngustă din Europa. Altceva special nu are, chiar nu e tocmai în cea mai bună stare și era plină de oameni pe zi care se străduiau să facă poze „artistice”, seara însă am găsit-o pustie...

Am trecut prin plimbările noastre și pe la Poarta Șchei, care mi se pare că și-a pierdut din farmec după ultima renovare, dar rămâne interesantă cu forma sa de arc de triumf și cele trei intrări (două pentru pietoni și una pentru mașini), dar și pe la mult mai impresionanta și vechea Poarta Ecaterina, aflată alături, cu turnulețe ei mititele și arhitectura unică, o mică bijuterie arhitecturală.




Pornind-o pe Aleea „După Ziduri” am făcut o plimbare și până la cele mai celebre două turnuri ale orașului, de unde peisajul e superb. Drumul duce mai întâi către Turnul Negru, care și-ar fi căpatat numele după ce un trăsnet l-a lovit și l-a înnegrit, dar care azi e doar un mic turn gri, mai mult spre alb, însă de unde priveliștea e foarte frumoasă. Continuând prin foșnet de frunze, pe lângă ziduri în spatele cărora cândva erau amenajate spații special delimitate pentru câte o breaslă (a fierarilor, a măcelarilor etc) unde aceștia își desfășurau activitatea, ziduri pe care azi mai găsim și câte un graffiti, în final se ajunge și la Turnul Alb, mai mare și mai impozant, cu pomi colorați alături și o priveliște mai largă asupra orașului. Nu ratați acest mic traseu urban, care te poartă prin natură și istorie deopotrivă...











De la Turnul alb se coboară pe o scară până la Bastionul Graft, care unește zidul cetății cu zidurile de stâncă ale versantului, iar apoi se ajunge iar la Aleea „După Ziuduri”, unde se găsește spre capăt și cea mai celebră pictură murală din Brașov - și printre cele mai reușite din țară la momentul ăsta, în opinia mea, depășită ca frumusețe doar de cele din Craiova.




Am lăsat pentru a doua zi urcarea pe Tâmpa, unde se poate ajunge atât cu telecabina, cât și pe jos, făcând o scurtă drumeție, dar oricât aș fi preferat a doua variantă, având o operație de doar trei săptămâni nu era tocmai varianta cea mai inspirată. M-am speriat când am văzut ce coadă lungă era la telecabină, dar urcarea fiind scurtă, de doar câteva minute, am înaintat rapid și curând aveam tot orașul și împrejurimile la picioare. Priveliștea e splendidă, la punctele de belvedere amenajate se cam formează cozi pentru poze, dar înaintând puțin mai mult am găsit rapid un colț retras unde să ne bucurăm de razele soarelui și de natură.

Am văzut că unii oameni făceau cale întoarsă încă de la literele mari cu „Brașov”, dar o panoramă mult mai frumoasă e mai în față, până unde se mai face doar o foarte mică drumeție.







Un loc fabulos toamna e și Sub Tâmpa, cu toți pomii colorați în galben și portocaliu, cu frunze muuulte pe jos, prin care e o plăcere să te joci. Am admirat copilași făcând asta și am decis că nu rezist, am intrat pe un traseu marcat special pentru a găsi un loc mai retras în care să mă joc printre frunze... O plăcere simplă de care m-am bucurat ca un copil. Lăsând joaca la o parte, plimbarea în sine pe alee e o plăcere printre atâtea culori și cu priveliștea orașului care se vede tare frumos și de aici, mai exact din dreptul Turnului Vânătorilor.




Dintre toate turnurile și bastioanele din Brașov, singurul în care era amenajat și un muzeu e Bastionul Țesătorilor, care se află foarte aproape de Turnul Vânătorilor din imaginea anterioară și care impresionează și cu exteriorul și cadrul frumos în care se află. Doamna din muzeu ne-a prezentat pe scurt istoria orașului medieval și a scăpat vreo două vorbe și despre problemele adminstrative locale din prezent, spulberându-ne speranța în privința Cetățuiei de pe Straja, la care intenționam să urcăm sperând să și putem vizita ceva, dar ne-a informat că e închisă. Se poate totuși urca la ea pentru priveliște.




În Brașov se află și Prima Școală Românească, un loc simbolic care merită mai multă promovare. Se găsește în curte la Biserica Sf. Nicolae, preotul fiind cel care se ocupă și de muzeu. Întreaga școală e formată din doar câteva încăperi mici, dar mi-a plăcut sala de clasă modestă și micuță. De luat în calcul pentru o vizită că nu va avea cine să vă deschidă dacă are loc vreo slujbă.



Dincolo de locurile emblematice și istorice, dar și de nuanțele minunate de toamnă, orașul e superb și datorită clădirilor colorate și a străduțelor înguste, iar pentru a găsi liniște e suficieint să te pierzi puțin mai departe de obiectivele principale, chiar și unele străduțe din apropierea Pieței Sfatului sunt aproape pustii. Tot ce am prezentat până acum am văzut doar din plimbări la pas, mașina a stat parcată la hotel ambele zile petrecute toamna trecută în oraș, era păcat să pierdem vremea în trafic, în loc să ne bucurăm de toată frumusețea din jur...







De final, întruchiparea toamnei într-o imagine cu Tâmpa... Ah, cât de minunată e toamna!

8 comentarii

  1. acum imi dau seama ca nu am vazut nici 2% din Brasov. Cel putin, nu in modul in care il vezi tu. chiar i-am etichetat pe baietii mei si sa vedem cum facem sa ajungem si noi si sa ne plimbam macar 2-3 zile acolo. adevarul e ca e frumos. si toamna de anul asta parca e cea mai colorata din cate am vazut pana acum...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt multe locuri frumoase în Brașov și chiar dacă sunt concentrate pe un spațiu relativ restrâns, tot îți trebuie măcar vreo 2 zile pentru a le vedea pe toate. Trebuie să mergeți să-l vedeți mai pe îndelete, recomand dacă aveți cum să dați o fugă cât mai e toamna asta frumoasă și caldă!

      Ștergere
  2. Brasovul e incredibil de frumos si i-am descoperit si eu o parte din frumuseti in urma cu vreo doi ani.
    Mi-as dori sa ajung pe Tampa in viitorul apropiat.
    Sa vedem, sa vedem....
    Pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cum de ai ratat tocmai o urcare pe Tâmpa? Dar măcar ai un motiv foarte bun să revizitezi acest frumos oraș. :D
      Pupici

      Ștergere
  3. Hi hi, ai fost la mine in oras, nu mai spun ca e frumos ca as fi subiectiva :)
    E frumos centrul dar mai sunt si imprejurimile care merita atentie, Pietrele lui Solomon, Poiana Brasov din care poti urca pe Postavaru si pe jos, plimbare pe drumul vechi de Poiana, plimbare la Canionul 7 Scari..sper ca ti-am dat idei de a reveni :)
    Camelia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intenția a fost să povestesc doar despre orașul Brașov, că toate frumusețile din jur nu pot fi cuprinse într-un singur articol, întreg județul Brașov e foarte frumos și ofertant. Am fost de multe ori prin zonă, dar încă mai am multe de văzut - la Canionul 7 Scări chiar mă gândeam zilele astea, de mult timp îl amân.
      Mulțumesc oricum pentru sugestii, de Pietrele lui Solomon chiar uitasem...

      Ștergere
  4. Au trecut 2 ani cred de cand nu am mai fost la Brasov. Orasele astea merita vizitate in cursul saptamanii, cand nu e atat de multa lume pe acolo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă e posibil da, orice loc mai popular merită vizitat în cursul săptămânii (dar nu când e vreo sărbătoare, că atunci e și mai aglomerat).

      Ștergere