Ce am văzut în 3 zile prin Bucovina

Acum un an vă scriam la cald că m-au cucerit dealurile verzi ale Bucovinei, însă de atunci n-am apucat să mai povestesc despre obiectivele vizitate în acea excursie și am zis că e timpul să o fac, până nu se termină și vara asta - îmi imaginez că fiecare anotimp în zonă are farmecul lui și îmi doresc în mod special să mai ajung prin regiune în plină toamnă, însă impresiile mele sunt în varianta de vară, în ceea ce privește peisajul. Am avut la dispoziție doar un weekend prelungit, am parcurs destul de mulți km cu mașina și totuși eu m-am simțit relaxată toată excursia aceea (exceptând, poate, lungul drum până înapoi în București), nu m-am simțit deloc pe fugă și consider că ăsta e modul cel mai bun de a vedea această regiune, mai ales la un prim contact - deplasându-te cât mai mult cu mașina, deși e de preferat a aloca o perioadă mai lungă de 3-4 zile.


Turul mănăstirilor

Mănăstirile pictate sunt un simbol al regiunii, câteva dintre acestea aflându-se în patrimoniul cultural UNESCO, nu aveam cum și de ce să le ocolim. M-am bucurat să văd printre vizitatorii celor mai celebre, precum Voroneț sau Sucevița, destul de mulți turiși de alte naționalități, chiar dacă per total nu m-a încântat că era aglomerație, dar era și weekend-ul de Sf Mărie, poate în mod normal e ceva mai liber. Cred că din motivul ăsta mi-a plăcut foarte mult Mănăstirea Humor, deși nu e cea mai impresionantă estetic, dar era mult mai liniște decât la altele, plus că mi-a plăcut turnul unde am putut urca pentru a privi de sus.

Picturile de pe mănăstiri sunt mai puțin vizibile la Putna, însă aceasta merită văzută și pentru că aici se află mormântul lui Ștefan cel Mare, iar pentru o imagine mai impresionantă cu aceasta o să vă recomand mai jos unde să mergeți. Toate celelalte 4 mănăstiri văzute fac parte din UNESCO și sunt care mai de care mai frumos pictate și cu grădinile mai pline de flori. Am zis deja ce mi-a plăcut în mod special la Humor, iar mănăstirile Sucevița, Moldovița și Voroneți mi-au plăcut cam în egală măsură. Au fiecare câte ceva în particular și propria istorie, dar se aseamănă suficient de mult toate mănăstirile încât de la un punct poate fi prea mult, cred că 4-5 pentru o excursie sunt de ajuns (cel puțin eu n-aș mai fi avut chef de vreuna în plus).

Mănăstirea Putna



Mănăstirea Sucevița




Mănăstirea Humor



Mănăstirea Voroneț



Mănăstirea Moldovița




Se percepe o mică taxă de intrare la fiecare mănăstire, de doar câțiva lei, lucru ce nu m-ar fi deranjat câtuși de puțin dacă nu ar fi existat separat și o taxă foto, asta în condițiile în care doar în curte se pot face poze. Mi se pare absurdă o astfel de taxă până și la mănăstire, oricât ar fi prețul de mic, e vorba doar de ideea în sine, nu de bani... Dacă aveți genunchii dezgoliți, se găsesc la intrare „fuste” pentru a-i acoperi. Astea sunt gratis (încă).


Alte obiective în Putna

Lângă Mănăstirea Putna se află un deal cu o cruce în vârf - n-am reușit să aflu dacă are vreun nume - de unde, conform legendei, Ștefan cel Mare ar fi tras cu arcul pentru a decide unde construiește mănăstirea. E cu siguranță doar o legendă, nu prea avea cum să tragă atât de departe. Recomand însă mini drumeția până acolo pentru priveliștea de sus, se văd foarte frumos mănăstirea, comuna și tot peisajul verde din jur. Luați însă în calcul că urcarea e destul de abruptă, nu sunt neapărat necesari bocanci de munte, dar nici în șlapi nu e cea mai bună idee.

Tot în Putna se află și Chilia lui Daniil Sihastru - o grotă săpată în stâncă unde acesta s-a retras, viețuind ca pustnic și unde a fost vizitat de Ștefan cel Mare în câteva rânduri. Chiar la îndemnul acestuia, Ștefal cel Marea a construit Mănăstirea Putna în anul 1466. Mai multe puteți afla de la domnul care stă acolo peste zi pentru a spune povestea lui Daniil Sihastru.







Suceava - Cetatea și Muzeul satului bucovinean

În orașul Suceava nu eram pentru prima oară, dar am făcut și anul trecut o scurtă oprire, mai mult pentru că-mi doream să revăd Cetatea de Scaun a Sucevei, pe care o mai văzusem în 2012, atunci când încă era în reabilitări. Din păcate, la fața locului ne-a pierit cheful, când am văzut pe panouri că au pus păpuși prin încăperi (la fel ca în cetățile din Neamț și Oradea), un decor care nouă ni se pare un mare kitch, nici pe departe ceva care să te facă să descoperi atmosfera de odinioară. Am preferat să rămânem cu amintirea veche, mai autentică. Pentru cine n-a vizitat-o însă... recomand pentru istoria locului și priveliștea către oraș.

Am fost în schimb la Muzeul satului bucovinean, care se află chiar lângă cetate și pe care nu știu cum de-l ratasem după vreo trei vizite în oraș. E destul de mititel, dar poate fi un bun punct de plecare pentru a compara cu ceea ce se găsește în sate azi. Din nefericire, în timp ce în muzeu sunt case tradiționale frumoase, îngrijite, cu flori alături, prin sate se ridică tot mai multe clădiri care n-au nicio legătură cu arhitectura tipică a zonei...

Acestea două sunt cele mai cunoscute și importante atracții din oraș, dar se mai găsesc și alte locuri de văzut, toate cele mai frumoase/interesante fiind în apropierea cetății - Biserica Sf Ioan cel Nou, Parcul Șipote sau cel mai mare ou tradițional de Paște.





Octombrie 2012

Ceramica neagră de Marginea

Nu era în planul inițial să venim special aici, dar fiindcă am trecut prin sat în drum spre Sucevița și partenerul meu de drum și de viață, care cunoaște bine regiunea, și-a amintit de celebra ceramică neagră, am oprit și la un atelier pentru o scurtă vizită. Ceramica neagră este specifică pentru Marginea, e singurul loc în care se produc astfel de vase, realizate după un procedeu de ardere prin înăbușire și de lustruire cu ajutorul unei cremene. Materialul folosit este adus de la marginea satului și vasele sunt arse în cuptor aproximativ 9 ore. Mi s-a părut foarte interesant că se păstrează un meșteșug atât de vechi și vasele chiar arată interesant, am cumpărat și noi ceva drept suvenir.





Munții Rarău - Cheile Moara Dracului

Ne-ar fi plăcut să avem timp mai mult pentru Munții Rarău, pentru mine fiind un masiv motan prin care nu mai ajunsesem până atunci, dar timpul fiind limitat ne-am rezumat la o scurtă oprire la Cheile Moara Dracului, care se parcurg într-un timp destul de scurt. Eu fiind tot mai pasionată de chei în ultimii ani, am zis măcar atât să văd și eu din Rarău. A fost un traseu frumos și ușor, pe care l-am parcurs fără grabă, bucurându-ne de natură și de liniște. A rămas însă pe lista de dorințe, de pus în plan cu prima ocazie, să bat mai mult Munții Rarău...




Mocănița

Mulți români trăiesc cu impresia greșită că mocăniță există doar în Maramureș, când de fapt sunt mai multe în România, una dintre ele fiind în Moldovița. Am făcut o scurtă oprire s-o vedem, că tot venisem în zonă pentru mănăstire, dar n-am avut noroc nici măcar s-o vedem pusă în mișcare, cu atât mai puțin să mergem cu ea, fiindcă mai dura destul de mult timp până urma să pornească, iar pe noi ne aștepta lungul drum până înapoi în capitală. E frumoasă zona pe care se face plimbarea și dacă există timp cred că merită. Eu nu sunt foarte pasionată de subiect, dar poate data viitoare facem și o plimbare... 




Mina din Cacica

Am găsit în Cacica o nebunie de nedescris, corturi peste tot și oameni mulți la târgul organizat special cu ocazia sărbătorii de Sf Mărie. Erau mulți oameni adunați și în față la Bazilica Adormirea Maicii Domnului, pentru a asculta prelegerea și a se ruga. N-am stat prea mult pe afară, era mult prea aglomerat pentru gustul nostru, în schimb am intrat pentru a vizita mina, ăsta fiind și scopul principal al opririi acolo. A fost foarte interesant, spre salină se coboară pe scări înguste, care par că nu se mai termină și se merge pe coridoare la fel de înguste, mi-a părut o experiență mai autentică decât la alte saline vizitate. Mirosul e mai greu suportabil, dar întreaga experiență a meritat.




Peisajele verzi

Mă reîntorc la ceea ce spuneam în primul articol despre Bucovina - peisajele verzi de care dădeam la tot pasul sunt cele care mi-au plăcut cel mai mult în această regiune a țării. Ce m-a surprins e că drumurile erau destul de libere și nu ne înghesuiam niciodată prin parcările de pe marginea drumurilor sau pe mici poteci pe care ne-am mai plimbat, aflate mai departe de atracțiile principale, pe unde era puhoi de lume. Nu că m-a supărat asta, ba chiar m-am bucurat să pot savura peisajul în liniște. E drept că am avut norocul și de șofer-ghid cunoscător al locurilor, care se abătea de la drumurile cele mai scurte pentru a merge pe altele mai frumoase...






Data viitoare mi-ar plăcea să ne cazăm undeva mai retras, cu un peisaj verde frumos în jurul nostru, de unde să pornim în a explora locuri mai puțin turistice, de unde să experimentăm viața autentică de la sat, către care am privit doar puțin cu coada ochiului din drumurile făcute. Am admirat și multe căsuțe frumoase, dincolo de cele urâte despre care am pomenit deja, dar nu prea am apucat să le și fotografiez... Am mai ajuns și prin orășele mici, precum Rădăuți sau Gura Humorului, dar nu sunt prea multe de văzut în ele, prin Vatra Dornei mi-ar mai plăcea să ajung. Am văzut și multe bisericuțe frumușele, majoritatea cu flori și curți frumos îngrijite. Mai sunt destule locuri de văzut cu altă ocazie, nici o săptămână nu ar ajunge pentru toate... numai bine că am motive suficiente pentru a reveni.








4 comentarii

  1. daca as avea mai mult timp, as vizita si zona asta. nu stiu de ce, partea moldovei si manastirile din bucovina nu prea m-au atras niciodata. am ajuns si eu la suceava anul asta si am vizitat cetatea, dar sa stii ca mie mi-a placut maxim... sper sa ajung la anul mai multe zile prin zona, sa vad ce si cum

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o zonă mai săracă a țării, dar ofertantă din multe puncte de vedere. Eu am fost de mai multe ori prin Moldova și încă mai am destule de văzut.
      Nouă nu ne plac deloc genul ăsta de kitch-uri ca decor și oricum o mai vizitasem o dată, nici să revizitez aceleași obiective turistice n-am obiceiul, aș fi vrut doar dacă era o diferență în bine față de atunci când o vizitasem prima oară.

      Ștergere
  2. Vai, Ella!!! Cum reusesti sa te plimbi atat de mult? Cand mai muncesti? :)))
    Fooooarte frumoase locuri ai vazut!!! bravo, bravo, bravo!
    Si eu imi doresc sa ajung pe acolo...
    Eu mi-as lua concediu vreo 2 saptamani si cel puuutin o saptamana as dedica-o acestor meleaguri superbe!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Profit de orice ocazie apare și trag cât pot de orice resursă necesară, fiindcă asta îmi place și-mi doresc cel mai mult să fac. Îți doresc să ajungi cât mai curând pe acolo, măcar pentru câteva zile, dacă nu pentru o săptămână (deși ar fi ideală săptămâna aia).

      Ștergere