5 locuri preferate din Cipru

Despre întreaga experiență în Cipru, cu toate locurile văzute și câteva informații utile, am scris deja în articolul Cipru în extrasezon, iar în postarea de față vreau să detaliez despre 5 locuri preferate. Sunt niște alegeri cât se poate de subiective, raportat la cât am apucat să văd, dar și la modul în care le-am găsit în vizita din ianuarie, fiindcă vara sunt cu siguranță mult mai aglomerate toate aceste locuri. N-am ales locațiile care mi-au plăcut ca experiență - ca de exemplu Nicosia sau flamingo în mediul lor natural - ci acele locuri care mi-au plăcut cel mai mult ca peisaj. Ordinea e aleatorie și se pare că deși am văzut și alte zone ale insulei, locurile care mi-au plăcut cel mai mult sunt grupate în două părți - Paphos și Ayia Napa.


Stânca Afroditei, Paphos

Petra tou Romiou, pe numele ei local, se află la vreo 25 km de orașul Paphos, parcarea este peste drum și însăși accesul pe plaja unde se află stânca ce se înalță semeață din mare e foarte interesant - se trece printr-un tunel, la care se ajunge pe niște scări de lângă magazinul din parcare. De cum am ieșit din tunelul întunecat am fost întâmpinați de un peisaj frumos și de o mare furioasă, care lovea cu putere toate stâncile din zonă, oferind un peisaj spectaculos, care să compenseze lipsa unor nuanțe prea intense ale Mediteranei.

Am stat ceva vreme pe plaja plină de pietre mari, prin care am tot căutat una cu formă de inimă, să mă asigur că mi-am găsit alesul, după cum spune legenda, am admirat forma interesantă a Stâncii Afroditei, care din acel unghi m-a dus cu gândul la un lup care urlă la lună și bineînțeles că m-am descălțat pentru a intra puțin în mare, să nu ratez șansa să fiu veșnic frumoasă, după cum spune o altă legendă.

Îmi plac legendele, iar acest loc nu duce lipsă de ele, Afrodita fiind considerată zeița frumuseții și a iubiri, născută din valurile înspumate ale mării, în urma unei confruntări dintre fratele acesteia (Cronos) și tatăl lor (Uranus), de unde și poveștile cu frumusețea veșnică și alesul inimii...







Se poate și urca pe Stânca Afroditei și a fost partea care mi-a plăcut cel mai mult, peisajul de sus e superb, până și Mediterana arăta mai frumos de sus decât de pe plaje. Nu e foarte dificilă urcarea, dar nici prea ușoară, sunt oricum de preferat măcar niște pantofi sport, în niciun caz papuci de plajă. E inutil să încerc să mai descriu peisajul, am și așa prea multe poze din care cu greu am reușit să aleg doar câteva - am și făcut puțin pe diva, ca să am ca amintire părul cel exagerat de lung, înainte să-l tai - așa că o să le las pe ele să vorbească...

La coborârea de pe stâncă am mai zăbovit și pe partea cealaltă de plajă, acolo unde în loc de bolovani era un nisip care părea aproape negru când se ascundea soarele în nori.









Edro 3 Shipwreck, Paphos

O întâmplare nefericită - fără victime, totuși - de pe finalul anului 2011, a făcut ca zona asta cu un peisaj deja frumos să fie și mai interesantă cu epava aflată atât de aproape de mal. Locul e în imediata apropiere a orașului Paphos, se ajunge foarte ușor cu mașina și întreaga priveliște e chiar mai impresionantă decât poate părea din imagini. Nava care n-a mai reușit să ajungă la Rhodos, destinația finală, a ajuns în schimb una dintre cele mai fotogenice epave. Cu greu ne-am oprit și noi din făcut fotografii cu ea, după cum se vede mai jos - și vă arăt doar preferatele aici!

Nu mi-ar fi plăcut însă atât de mult doar epava dacă nu erau stâncile roșcovane spectaculoase și marea în niște nuanțe splendide în micul golf, asta în ciuda norilor care ascundeau soarele. Se poate face și o plimbare până mult mai departe decât am fost noi, zona stâncoasă cu mici peșteri săpate în ea se întinde pe o suprafață mai mare, noi ne-am grăbit doar pentru că mai aveam și un stomac de umplut și un zbor de prins. În drum am dat de asemenea de niște zone cu peisaj frumos, care ne-au tot făcut să oprim.










Nissi Beach, Ayia Napa

Vizita noastră în Cipru fiind în iarnă, când nu era tocmai vreme de bălăceală în mare, nu am fost la prea multe plaje, însă cum Nissi Beach era foarte lăudată și se afla pe toate top-urile, iar prin stațiunea Ayia Napa oricum am fi ajuns pentru alte locuri de văzut, am decis să facem o oprire și aici pentru o plimbare - și ce plimbare încântătoare am avut! Cu picioarele prin nisipul foarte fin și cu ochii numai spre nuanța electrizantă a Mediteranei, probabil cea mai intensă din câte am văzut prin Cipru, cu puțină joacă în locul în care se îmbină două maluri, cu plimbări când pe malul mării, când pe stânci și cu zăbovit direct pe nisip în soarele blând... am ajuns să petrecem câteva ore relaxante, perfecte pentru un început de zi.

În cazul ăsta țin să subliniez încă o dată că mi-a plăcut Nissi Beach exact așa cum am găsit-o în ianuarie, doar cu o mână de oameni răsfirați pe plajă, fiind destul de convinsă că în sezon nu m-ar încântata la fel de mult - am văzut suficiente poze de vară cu aglomerație, ceea ce pentru noi ar știrbi mult din frumusețe, dar pentru alții poate fi mai distractiv, depinde de preferințele fiecăruia.









Love Bridge, Ayia Napa

Cu nuanțe frumoase și variate ale mării, precum și cu un peisaj spectaculos am fost întâmpinați și la Love Bridge, aflat destul de aproape de Nissi Beach, o altă zonă stâncoasă foarte frumoasă. Din locul în care am parcat noi nu se zărea podul propriu zis, am găsit în schimb unul de lemn și urma să-l descoperim mai târziu și pe cel natural, până la care aproape uitasem pentru ce venisem, furată fiind de priveliștea stâncilor și a mării înspumate de la baza lor - nu era chiar atât de furioasă ca la Afrodita, dar nici prea calmă.

Ajunși la Love Bridge am fost captivată mai mult de jocul de nuanțe al Mediteranei, care se schimba în funcție de unghi și cum bătea lumina, decât de podul propriu zis, interesant și el oricum. Nu știu cât de mult se poate vedea din imagini, dar la fața locului am văzut toate nuanțele de la albastru până la verde smarald. La final s-a înnorat, au început să cadă și câțiva stropi de ploaie, iar în varianta asta peisajul nu mai părea la fel de frumos, așa că zic eu că e de preferat a vedea locul cu niște soare.












Cape Greco, Ayia Napa

Nu știam prea multe despre Cape Greco, văzusem doar câteva poze și citisem prea puțin despre zonă, dar la fața locului m-am convins că am fi putut să dedicăm și o zi întreagă - dacă era timp - fără probleme, pentru că rezervația e destul de mare, cu multiple posibilități de drumeții. Capul Grecului se vede în pozele imediat următoare, însă în afară de drumeția spre vârful acestuia mai sunt multe de văzut prin zonă. Noi am fost destul de târziu, am ajuns la începutul traseului care ducea spre vârf, dar neștiind dacă avem timp pentru acesta - cel mai probabil nu - am decis să coborâm pe traseul spre mare.

N-am prea avut încălțăminte adecvată de coborât printre pietre și bălării - bocanci n-aveam niciunul, iar pantofii sport eu îi udasem în mare, așa că m-am mulțumit cu tenișii - dar cu grijă sporită am supraviețuit. Pe coasta mării ne aștepta, încă o dată, un peisaj stâncos, doar că diferit de tot ce mai văzusem prin Cipru, cu un fel de mini piscine foarte interesante.







Din nou valuri care împroșcau cu apă în toate părțile, un soare care stătea să apună, slalom printre mini piscine, peisaj frumos în orice direcție și toate astea presărate cu o liniște deplină, fără niciun alt om prin preajmă. Singura care făcea gălăgie era marea. Doar la Epava Edro 3 urma să mai fim doar noi, vreo două zile mai târziu... în rest am găsit ceva oameni peste tot, chiar și prin munți, așa că a fost un plus orice loc în care am avut o bucată de natură doar pentru noi.






Așa arată la momentul ăsta lista mea scurtă de 5 locuri preferate din Cipru, dar probabil că ar fi putut să arate și altfel dacă am fi dedicat mai mult timp anumitor locuri, ca de exemplu Munților Troodos, care sunt mult mai ofertanți decât ce am apucat noi să vedem. Subiectiv e și pentru că am o anumită fascinație pentru zonele stâncoase la mare și se observă că predomină mai sus peisajele de tipul ăsta...

Dacă vreți să citiți și despre alte locuri sau pur și simplu despre o experiență generală de extrasezon, am cuprins toate acestea în articolul de AICI.

2 comentarii

  1. Cipru mi se pare foarte frumos, iar pozele tale sunt de poveste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A rămas cea mai neașteptată surpriză (plăcută, desigur) a anului. Mulțumesc mult! :*

      Ștergere