Hai hui prin natură | Raftul cu amintiri - Iunie 2019

În fiecare vară încerc să fug cât mai des în natură, căldura din oraș e parcă tot mai greu suportabilă de la an la an, așa că asta am făcut și-n iunie cât de des a fost posibil. Mi-am stabilit oricum de la început că anul ăsta vreau să mă focusez mai mult pe natură prin călătorii, ceea ce am și făcut până acum. Pentru luna trecută n-aveam niciun plan stabilit din timp, dar am încropit din scurt câte ceva. Ne-am perindat pe distanțe scurte, dar am (re)descoperit locuri foarte frumoase la mare, munte, în deltă sau prin mijlocul satelor. Nici pentru restul verii n-avem încă vreun plan bătut în cuie, deși sunt vag stabilite vreo 3-4 posibile excursii - am decis că lăsăm vara asta pentru plecări spontane, chiar nu strică și puțină spontaneitate.


Pe 1 iunie am plecat de dimineață spre Bulgaria, de data asta pentru un weekend pe litoral, unde nu mai fusesem de vreo 3 ani - am preferat să explorăm alte părți ale vecinilor de la sud, care s-au dovedit cu fiecare excursie mult mai frumoase, autentice și interesante - și înainte să ajungem la mare, am făcut un mic ocol pentru a vedea Pădurea de Piatră, un loc tare fain pentru o plimbare, cu nisip foarte fin pe jos și niște formațiuni de piatră foarte interesante. Se află destul de aproape de Varna.

Am ajuns apoi la ceea ce aș numit cea mai urâtă stațiune pe care am văzut-o prin Bulgaria - Nisipurile de Aur. N-am înțeles ce le-o fi plăcând acolo românilor sau nemților de care era plină stațiunea, mie mi s-a părut o stațiune comunistă, prăfuită și cam neinteresantă din orice punct de vedere. Mă bucur că n-am petrecut decât o parte dintr-o zi, în următoarea am și luat-o din loc de dimineață.


Un loc fabulos tot prin zonă e Ovech Fortress... sau mai bine zis podul și peisajul de la fortăreață. Singura parte cam proastă e drumul până la ea, pe ultima porțiune prin pădure e un drum groaznic, ne-am gândit apoi că mai bine lăsam mașina undeva la șosea, mai erau oricum doar câteva sute de metri până la intrare. Se urcă până la fortăreață câteva scări, dar merită și un efort mai mare de atât pentru așa peisaj superb...


Pentru că de data asta am plecat într-o formulă extinsă, am revizitat și noi doi grădina din Balcic, care ne plăcuse atât de mult în urmă cu câțiva ani, când am fost prima oară. De data asta erau mai puține flori, în schimb am prins sezonul trandafirilor iar grădinile cu ei erau superbe. N-a mai fost entuziasmul ăla ca prima oară când descoperim un loc, dar a fost o revedere tare plăcută.


În weekend-ul prelungit din mijlocul lunii am organizat din scurt o excursie prin Tulcea, inițial am vrut să mergem în altă parte, dar am schimbat planul în ultimul moment. În prima zi am vizitat niște cetăți și puțin din Tulcea (orașul), iar a doua zi am făcut o mică excursie în Delta Dunării, unul dintre motivele pentru care ne-am decis să schimbăm planul. Deși plimbarea a fost tare plăcută, chiar și cu ceva adrenalină, iar admiratul păsărilor o încântare, am avut și momente de tristețe, de câte ori vedeam câte un gunoi pe undeva - cum e posibil ca într-un loc (teoretic) protejat să existe gunoi? Nu mai zic nimic, încerc să păstrez părțile bune, cum fac mereu când vine vorba de Românica.


Ultima zi ne-am trezit în Greci, sat unde am ajuns cu o zi înainte ca să putem porni de dimineață prin Munții Măcin, următorul motiv pentru care am încropit mini-vacanța asta. Îmi doream de mulți ani să ajung și-n cei mai bătrâni munți ai României și mă bucur că măcar aici întreaga experiență a fost fără momente de tristețe față de ce am găsit (chiar n-am văzut gunoaie), doar cu un moment de nervi când ne-am dat seama că ne-am rătăcit - după ce am făcut un ocol serios (de mai bine de o oră,  pe o porțiune foarte dificilă), am revenit pe traseul ușor spre Vf Țuțuiatul și am decis să păstrăm pățania la capitolul aventură. Mai multe povestesc cu altă ocazie...


Într-o altă săptămână am făcut o mică excursie special pentru a-mi face nebunia cu lanul de lavandă! De vreo 2 ani tot caut așa ceva prin alte țări, dar de fiecare dată am fost în perioada nepotrivită - ba prea târziu, ba prea devreme - și până la urmă am găsit-o la noi, chiar destul de aproape de București. Am fost în Țipărești, Prahova, la vreo 100 km de capitală, unde am găsit un câmp măricel, frumos mirositor și plin de albine și fluturi pretutindeni. Am petrecut mai mult timp acolo decât m-aș fi gândit, dar ne-am distrat cu încercarea de a face poze artistice, cu mine țopăind și zbenguindu-mă în fel și chip. O porție serioasă de râs am avut și pe seară, când am văzut rezultatul...

Dacă tot ne-am pus pe drum, am zis să mai vedem ceva prin zonă - o frumusețe de palat (Callimachi Văcărescu) lăsat în paragină de prea mult timp. Nu mai intru în detalii, zic să păstrăm o notă pozitivă!


Ce zici de o plimbare romantică prin cimitir? Hai! E cam greu să te mai bucuri de liniște prin parcurile din București în weekend-urile de vară, așa că într-o duminică am savurat liniștea și verdeața în Cimitirul Bellu. Oricât de dubios se pară că sună activitatea asta pentru unii, eu nu văd nimic ciudat în asta, e un obiectiv turistic în sine - sunt multe personalități importante înmormântate acolo și niște monumente foarte frumoase.


Păstrez obiceiul și vi-l arăt pe Max și de data asta, că tot mi-am pierdut o oră din viață încercând să-i fac niște poze normale - e greu, foarte greu, cu atâta energie! Uneori obosesc eu mai repede decât el și când ne jucăm... Am vrut să-l scoatem și pe el puțin prin natură, dar încă nu ne-am făcut curaj, nu știu cum ar reacționa, pentru că nu-i prea place să iasă din curte de la ai mei - poate pentru că fiind luat de pe stradă îi e frică să nu-l dăm afară? Habar n-am, cert e că la veterinar a fost dus mai mult în brațe. Poate ne facem luna asta curaj. Ah, să vă zic și ce porecle mai are - ursulețul, maimuța și mai nou suvenirul meu (mă gândeam recent că e cel mai simpatic „suvenir” adus dintr-o excursie).


Profit să vă mai arăt o poză din Munții Măcin pentru a mai trece în revistă câteva dintre activitățile (leneșe - în contradicție cu imaginea) de luna asta:

- acum că s-au potolit toți cu Games of Thrones, am început și eu să mă uit la el și de data asta m-a prins, am terminat primele două sezoane;
- am văzut și vreo trei filme, din câte-mi amintesc, toate de pe Netflix (am epuizat cam multe acolo), dar nimic impresionant (ceva sugestii de pe HBO go?);
- am citit niște cărți interesante despre care o să vă scriu săptămâna viitoare, dar încă sunt marcată de prima citită, de „Ultimii martori” de Svetlana Aleksievici;
- am tot făcut și ceva cumpărături, dar mai puțin mofturi și mai mult lucruri practice, de la produse de îngrijire necesare și până la niște bocanici de munte care abia aștept să-mi ajungă.


Tot din seria „ce am mai făcut pe acasă” intră și ordinea prin lucruri, pe care prefer s-o fac treptat pe categorii, să iau toate lucrurile la mână, să văd ce îmi mai e cu adevărat necesar și ce nu, să le rearanjez mai bine etc. Am pozat gențile păstrate ca să-mi reamintesc ocazional de ce nu mai e cazul să-mi cumpăr niciuna... Oricum m-am simțit cam ca la shopping când le-am scos pe toate, pe unele nu le mai văzusem de mult și uitasem complet de ele.

Am deviat puțin de la „tema” acestei luni, tocmai de aceea vă las în final cu încă două poze dragi făcute în perindările prin natură...



Cum a fost prima lună de vară pentru voi? Ce planuri aveți pentru următoarele?

4 comentarii

  1. Primele doua poze imi plac la nebunie, prima parca totusi castiga.

    Mi-am luat si eu niste chestii misto in ultima vreme, asa ca pentru o perioada sper sa termin cu cumparaturile.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Recunoaște că îți place și fusta, e pe gustul tău! :)) Mulțumesc!
      Am văzut că ai fost pusă pe cumpărături.

      Ștergere
  2. prima mea luna de vara a fost plina de haos... si oboseala. cam astea-s cuvintele care ar descrie-o cel mai bine. inca nu imi revin si presimt ca o sa mai dureze un pic pana ma odihnesc. munca 12 ore, nu libere, am deschis un nou magazin cu brio... zic ca am avut ceva realizari pe parte profesionala. dar partea personala am lasat-o pe locul 2, si nu cred ca e ok, mi-as dori sa recuperez cat de curand!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E bine dacă măcar ai avut realizări pe partea profesională, chiar dacă a fost obositor. Îți doresc o perioadă mai liniștită!

      Ștergere