Într-o dimineață de luni, după ce tocmai ieșisem din starea de urgență, ne-am trezit cu gândul să ne mutăm izolarea în munți pentru o zi, să facem o drumeție mai lungă... numai că vremea cam urâtă ne-a făcut să ne răzgândim în ultimul moment. Așa că am pornit-o spre Constanța, scopul principal fiind teoretic Cheile Dobrogei, deși în realitate gândul meu era numai la superbele câmpuri de maci. Dacă primăvara asta brândușele - florile mele preferate - le-am ratat din cauza restricțiilor, nu puteam să ratez și macii. Am decis că o să oprim puțin să vedem și marea și cam asta a fost „reconfigurarea” traseului. A fost foarte liber peste tot, dar probabil fiindcă era luni, de asta am și ales acea zi, de îmbulzeală nu ne era deloc dor.
