Week in photos #132

Vara asta are șanse să-mi rămână în amintire ca una dintre cele mai aglomerate și obositoare de până acum, dar și una dintre cele mai frumoase datorită excursiilor făcute, deja am adunat o tolbă plină de amintiri și vor mai urma. Săptămâna trecută a fost, după cum știam că va fi încă de la începutul ei, foarte aglomerată, mai greu a fost cu urnitul din loc de luni, când febra musculară cu care m-am întors drept suvenir din weekend-ul precedent, de pe munte, mă făceau să vreau să zac câteva zile în pat, dar m-am descurcat, însă de plimbări n-am avut nici timp și nici chef în primele zile, așa că poveștile despre săptămâna trecută încep de miercuri noapte, când am pornit-o iar la drum...


De mult timp nu mai plecasem într-o excursie în toiul nopții, cumva îmi era dor și chiar dacă am avut de parcurs vreo 600 km până la destinație, iar eu nu dormisem mai deloc, parcă timpul a trecut destul de repede pentru mine, asta și pentru că pe o bună parte din drumul București - Timișoara peisajul e foarte frumos, dar și pentru că e autostradă mare parte din drum ( de am avea așa drumuri să traverseze toată țara... ).


Prima oprire am făcut-o la Arad, chiar dacă ce-mi doream cel mai mult să vizitez era Timișoara, însă am vrut să văd și orășelul ăsta, despre care știam mai mult de la oameni care locuiesc acolo câte ceva, că-n rest nu e prea turistic. Poate din motivul ăsta mi-a plăcut chiar mult, pentru că n-aveam vreo așteptare și am descoperit un oraș frumușel și cu oameni relaxați. Mi-a plăcut mult atmosfera, m-am simțit tare bine cât m-am plimbat prin oraș, am tot zăcut pe câte o bancă la umbră prin părculețe, ba cu o înghețată, ba cu ceva rece de băut...


Bulevardul Revoluției mi-a plăcut cel mai mult din tot orașul, iar de acolo în special Primăria, frumos decorată cu flori colorate. În ciuda oboselii și a căldurii copleșitoare, n-am rezistat să mă întorc la hotel pentru puțin somn, înainte de a ieși la plimbare, fiindcă apucasem deja să ies pe bulevardul ăsta principal și până la urmă am ajuns să-l iau la pas pe tot atunci, uitasem și de oboseală.


Despre Timișoara nu știu ce să spun mai întâi, poate că se cere o postare separată, pentru că e un oraș tare frumos și aș avea multe de povestit... Îmi doream de mult timp să ajung aici, nici nu mai știu de când tot amân și am fost atât de bucuroasă că în sfârșit am ajuns și dornică să descopăr orașul, încât prea puțin mi-a păsat că soarele ardea îngrozitor și era caniculă în toată regula, m-am mai răcorit pe la câte o fântână...


Și cum să nu iubești un oraș plin de floricele care mai de care mai colorate? Îmi plac florile și-mi plac în special orașele pline de flori, iar ăsta a fost primul lucru care m-a cucerit în Timișoara! Iar cireașa de pe tort a fost Piața Unirii, unde clădirile sunt atât de colorate încât fac concurență florilor.


Pentru drumul de întoarcere din a treia zi n-am avut ceva clar stabilit, de fapt ideea era să facem o oprire la Castelul Huniazilor, dar la dus mi-am amintit de Alba Iulia și până la urmă am decis să facem o oprire aici, în special pentru istoria și simbolul orașului, dar în final mi-a plăcut și Alba Iulia sau, mai bine zis, Cetatea Alba Carolina, că restul orașului n-aș putea spune că e prea frumos.


Mi-au plăcut mai multe obiective din interiorul cetății, ca spre exemplu Biserica Romano-Catolică, arhitectura acesteia e impresionantă și a fost primul lucru care mi-a atras atenția de la intrarea în cetate. M-am bucurat, oricum, pentru alegerea inspirată de a face o oprire aia și n-am rămas cu regrete în privința castelului, o să facem cândva o excursie și-n direcția aia, unde sunt oricum mult mai multe de văzut. Ne-am întors acasă sâmbătă seară, pentru că duminică aveam... o nuntă. Pentru care încă nu știam sigur cu ce mă îmbrac, cum mă machiez, ce-mi fac la păr și alte detalii de genul ăsta... :))


Dacă tot am pomenit, am zis să închei cu o poză de acolo, singura cât de cât ok pe care o am, că nu prea am făcut poze, le aștept pe cele de la fotografi - m-o pasiona pe mine fotografia, dar deja făcusem destule zilele alea, aveam nevoie de pauză de la buturuga mea de cameră. Nu sunt eu cea mai mare „fană” a nunților, dar de data asta m-am simțit bine în ciuda oboselii, poate și pentru că a fost mai restrânsă. Poate o să pun mâna pe vreo poză cândva, să vă arăt ce împletitură frumușică am avut...

Cam atât despre săptămâna trecută, asta se anunță puțin mai liniștită, ca o mică pauză până la următoarea... Știu că am scris aproape numai despre excursia făcută, dar cam asta a fost cel mai interesant, ba chiar mă gândeam să scriu direct despre locurile văzute, într-un articol de travel, cu mai multe poze și detalii, dar n-am avut timp să le selectez și vreau oricum să vă povestesc mai întâi despre alte locuri.

Chiar dacă e deja miercuri...  vă urez o săptămână frumoasă în continuare!

Cum a fost săptămâna trecută pentru voi? Ați fost prin orașele pe unde m-am plimbat?

8 comentarii

  1. Frumos te-ai plimbat, la Timisoara nu am fost inca :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost, într-adevăr, o plimbare frumoase. Ca toate, de altfel. :)) Trebuie să remediezi „situația”, e un oraș tare frumușel.

      Ștergere
  2. Am trecut acum multi ani prin arad, dar nu mi.a lasat o impresie ok... in schimb, in timisoara cred ca e nebunie, toata lumea il lauda si chiar mi.as dori sa ajung si eu o data pe acolo! Chiar daca e obositor, eu zic ca e bine ca ai timp si gasiti variante. Noi ne chinuim mereu sa plecam... si nu prea ne iese

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e din cale afară de frumos, dar mi-a plăcut atmosfera relaxată. Depinde și pe unde ai apucat să te plimbi...
      Timișoara e și un loc cu o importanță istorică, iar locuri frumoase sunt destule, cucerește garantat persoanele iubitoare de orașe colorate și pline de flori. :))
      Încercăm să plecăm cât mai mult, oricât de departe sau aproape, oricât de scurtă sau lungă e vacanța/escapada, important e să mergem să mai descoperim niște frânturi din lumea asta mare și frumoasă. :D Cred că dorința, motivația, sunt cele mai importante, chiar dacă e drept că mai apar și piedici de altă natură. Îți doresc să vă iasă și vouă mai des!

      Ștergere
  3. Nu am fost in Timisoara dar sper ca anul acesta sa ajungem si acolo, mai ales Piata Unirii ma impresioneaza in fotografii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper să ajungeți, aștept să văd pe Insta poze frumoase de acolo! :D E și fotogenică Piața Unirii, mie-mi pare rău că n-am avut mai mult timp de zăbovit acolo, pentru a face poze din toate unghiurile, dar soarele ne-a alungat ceva mai repede... nu mai rezistam. :(

      Ștergere
  4. Eu inca nu am ajuns prin locurile alea dar imi doresc mult. Poate la anul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți țin pumnii să ajungi cât mai curând! :D

      Ștergere