Lecturile lunii - Ianuarie 2020

Am creat această rubrică cu scopul de a scrie despre toate cărțile pe care le citesc, fără a se vrea a fi vreo analiză literară și nici măcar o recenzie, ci doar o scurtă impresie personală, fără a dezvălui mai mult decât e cazul din subiect - nu mai mult decât o fac cei de la editură sau poate nici măcar atât, așa că nu veți găsi aici „spoilere”.

Iar m-am mobilizat cam greu cu articolul ăsta lunar dar nu puteam să trec peste lecturile din luna ianuarie - au fost puține dar bune, stiluri și subiecte diferite, cărți care m-au acaparat mai repede sau mai greu, dar niciuna nu-mi dă ocazia de a aduce critici prea mari în final. Am rămas cu ceva din fiecare și asta e tot ce contează, nu mă mai stresez deloc de faptul că n-am citit pe cât de mult intenționam.


Cenușă și țărână, de Viktor Remizov

Doar atât mi-a trebuit să știu despre ea ca s-o iau - scriitor rus și poveste din Siberia. Mă fascinează partea asta de lume tot mai mult, mi se par incredibile poveștile, de la modul în care se desfășurau deportările în zonă și până la stilul de viață actual al oamenilor din Siberia. Iar Remizov nu descrie doar viața, pescuitul și vânătoarea pe timp de iarnă în taiga. Totodată prin intermediul personajelor sale ne arată o revoltă și o răzvrătire a unei națiuni greu încercate, precum și o imagine (parțială) a unui sistem corupt. E mai puțin filozofică decât romanele rușilor pe care le-am citit până acum, dar mi s-a părut per total o carte foarte bună.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - recunosc că și prețul mic mi-a adus-o în atenție, atunci când am luat-o, dar merită mai mult de atât... mă mir că se menține la prețul ăla absurd de mic.


Să nu plângi, de Lydie Salvayre

Povestea e interesantă, cu atât mai mult pentru că e reală într-o mare măsură, dar modul în care e scrisă cartea mi s-a părut haotic, parcă citeam niște ciorne la început, ceea ce m-a făcut să fiu la un pas de a o abandona, dar mă bucur că n-am făcut-o. Autoarea a pus în carte o frântură din povestea mamei sale, mai exact din vremea Războiul Civil din Spania, pe când era doar o puștoaică. A rezultat o îmbinare de istorie, politică și trăiri personale, completate de mărturiile lui Georges Bernanos, pe care le citește în timp ce mama sa de nouăzeci de ani își spune povestea.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - pentru poveste aș recomanda cartea, e scrisă simplu, păcat că e atât de „dezordonat” scrisă... sau poate a fost doar impresia mea, venind după lectura anterioară mult mai bine scrisă.


Dune, de Frank Herbert

Am început această primă parte cu interes și curiozitate, m-a prins de la primele pagini, a devenit tot mai interesantă, tot mai fascinantă și brusc peste 700 pagini n-au mai fost de ajuns, acum vreau partea următoare. Fiind cel mai celebru SF n-o să încerc s-o descriu prea mult, scenariu în linii mari poate părea tipic - acțiunea plasată într-un viitor îndepărtat (după anul 10.000, ca idee), cu mai multe planete din Univers locuite de oameni, cu mașinării dar și abilități străine nouă etc - însă toate detaliile poveștii sunt atât de minuțios gândite încât totul pare real cât timp parcurgi povestea...

Nu sunt fană SF când vine vorba de lectură și nu cred că o să devin nici de acum, dar povestea asta mi s-a părut genial gândită, e și foarte palpitantă acțiunea, e interesant de făcut și o paralelă cu realitatea zilelor noastrea - nu știu dacă a fost intenția autorului, dar cumva demonstrează că oricât ar evolua omenirea anumite lucruri rămân neschimbate.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - și o recomanda cu ochii închiși oricui.


O istorie culturală a insomniei, de Eluned Summers-Bremmer

Am mai spus-o și când am citit alte cărți cu și despre insomnie - mă interesează subiectul și să înțeleg mai bine fenomenul. Cartea de față am cumpărat-o cu câțiva ani în urmă, însă la acel moment am avut așteptări greșite și am abandonat-o de la primele pagini. Luna trecută, redescoperind-o, m-am reapucat de ea mai mult din ambiție... ca până la final să ajungă să mi se pară chiar foarte interesantă. 

E o analiză istorică a insomniei începând din lumea antică și până în secolul curent, bazată mult pe scrierile și picturile din diverse perioade, dar și pe o urmărire a evoluției industriei, economiei și cam tot ce ține de lumea modernă. A devenit tot mai interesantă pe parcurs, cel puțin pentru mine, nu mi-a oferit niște idei total noi, doar perspective diferite.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - e o lectură interesantă și pentru cine e pasionat de istorie în general.


Ați citit vreuna dintre cărți? Voi ce ați mai citit interesant în ultima perioadă?

4 comentarii

  1. 4 carti intr-o luna ? Te invidiez sa stii :D . Din lipsa de timp...abia reusesc sa citesc o carte pe luna, uneori chiar la doua luni....
    Cenusa si tarana pare o carte pe gustul meu...imi plac mult cartile care redau anumite povesti si ne descriu anumite evenimente si moduri de viata. In acest sens, pana acum din categoria asta preferata mea ramane ´Povestea Faridei´, pe care chiar vreau sa o mai citesc candva...atat de mult m-a impresioant !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai rup de la alte activități pentru lectură și-n „lunile bune” reușesc să citesc și câte 5-6 cărți, dar depinde și de lungimea și dificultatea lor. Însă fiecare cu timpul, prioritățile și ritmul lui, important e să citim. Când putem, cât putem.
      Am și eu „Povestea Faridei” în vizor de mult timp, dar încă n-am ajuns la ea.

      Ștergere
  2. in ultima perioada am citit vreo 2 thrillere, vreo 3 carti romanesti, dar nu pot spune ca a fost ceva sa ma dea mai rau pe spate decat primele. nu de alta, dar nu ma dezmint. Vorbesc despre Taramul mortilor al lui Grange si Invizibil al lui Patterson. Geniali tipi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am citit și eu Caragiale recent, după muuuult timp. Aș vrea să citesc mai des și autori români. De un thriller bun mi-e și mie dor, deși nu sunt așa fană mare ca tine.

      Ștergere